Explore
Also Available in:

Vulcanul noroios indonezian care erupe neîncetat

Fortele geologice din interiorul pamantului genereaza dezastre

de

Wikipedia/Hugh e82 9367-school-mud

Luni, 29 mai 2006, dimineaţa devreme, un vulcan noroios a început să erupă în East Java, Indonezia, aproape de satul Sidoarjo.1 Apă fierbinte, abur, gaz şi noroi au început să ţâşnească din pământ, la doar 200 de metri de un sistem de forare a gazelor naturale.

În fiecare zi ţâşneşte atât de mult noroi din vulcan, cât să umple cincizeci de bazine olimpice.2 Acest mâl a distrus fabrici, şcoli, zece mii de case, o duzină de sate şi a dus la mutarea a cinzeci de mii de persoane. Mai mult, tot mâlul a fost cel care a îngropat o şosea importantă şi o cale ferată.3

Unii cred că acest lucru se datorează unui „kickback” (unei scăpări) care a dus la distrugerea sistemului de forare, care a rupt straturile de piatră până la două mii de metri sub pământ. Alţii consideră că un cutremur ce s-ar fi produs cu două zile înainte de incident ar constitui adevărata cauză.

NASA 9367-aerial-view-1

Ziduri de pământ au fost construite, iar acestea înglobează o cantitate de pământ de pe o rază de şapte kilometri şi au o adâncime de douăzeci de metri.

Localnicii au botezat vulcanul Lusi.4 Orice încercare de a opri erupţia a eşuat, atât barajele, canalele de scurgere, cât până şi plasarea unor sfere masive în interiorul craterului. Cercetătorii cred că vulcanul va continua să erupă zeci de ani de acum înainte. Multe case sunt ameninţate datorită scurgerilor de noroi din vecinătate.

În anul 2007, geologii au anunțat faptul că pământul din jurul vulcanului noroios se scufundă. Noroiul care iese de dedesubtul suprafeţei terestre face ca straturile excesive de piatră să se dărâme. Ar putea fi stadiul incipient al formării unei depresiuni mari în formă de golf, numită „caldera”. Până în momentul de faţă, solul de sub noroi s-a scufundat aproape mai bine de şaizeci de metri, iar vulcanul s-a ridicat cu mai bine de douăzeci şi cinci de metri.5 Unii geologi sunt de părere că datorită scufundării pământului ne-am putea aştepta la apariţia mai multor crăpături care să devină noi vulcani noroioşi, făcând ca aceştia să se auto-dezvolte.1

Cu toate că vulcanul Lusi s-a dovedit a fi dezastruos pentru zona locală, totuşi cantitatea totală de noroi extrasă în primii ani a fost mai mică de zecimea unui kilometru cub. Dacă ar fi să comparăm această cantitate cu cea a vulcanilor precum Mt. Saint Helens din Statele Unite ale Americii, care a evacuat un metru cub de materie la erupţia sa din 19806, am vedea că este într-adevăr mică. În 1883 dezastruosul vulcan indonezian Krakatoa, a dat afară optsprezece kilometri cubi de materie.7 Incredibilă este şi erupţia vulcanului Taupo din Noua Zeelandă care, cu câteva sute de ani în urmă, a evacuat suma uriașă de opt sute de kilometri cubi de bucăți şi care a dat naştere unei depresiuni uriaşe de tip „caldera” (cunoscută astăzi sub numele de Lacul Taupo, cel mai mare lac cu apă dulce din Oceania).8

Au existat şi vulcani mai mari decât cei prezentaţi care au erupt în timpul potopului lui Noe. Un binecunoscut zăcământ de lavă vulcanică din Regatul Unit al Marii Britanii se întinde pe sute de kilometri, acoperind aproape în întregime Irlanda de Nord şi o parte însemnată a Scoţiei. Fluxurile de lavă de sine stătătoare ajung să măsoare o sută de metri grosime, în vreme ce zăcământul întreg este mai gros de o sută de kilometri.9

Vulcanul Lusi demonstrează faptul că imense forţe geologice încă10 zac stocate sub pământ şi că acestea pot pricinui într-un timp relativ scurt, stricăciuni şi pierderi mai multor zeci de mii de fiinţe. În ciuda părerii generale, nu durează mii de ani pentru ca zăcămintele de noroi să se acumuleze. Când forţele geologice sunt foate mari, timpul în care se produce un fenomen poate fi foarte scurt, iar în acest sens victimele vulcanului Lusi sunt un exemplu viu.

Lusi ne oferă un punct de reper cu privire la modul în care s-ar fi desfăşurat Potopul din vremea lui Noe. Cuvântul biblic spune că „s-au rupt toate izvoarele”11 (Genesa 7:11) şi că „apele au ajuns mari şi au crescut pe pământ” (Genesa 7:18) până când „ toţi munţii înalţi, cari sînt subt cerul întreg, au fost acoperiţi” (Genesa 7:19). Ceea ce face vulcanul Lusi este să ne ajute să ne imaginăm cum acele forţe imense ale pământului din timpul lui Noe au schimbat nivelurile suprafeţei terestre şi nivelurile oceanelor. Această catastrofă a dus la distrugerea lumii existente la vremea respectivă.

Note şi referinţe:

  1. Nield, T., How to make a volcano, Geoscientist 18(5), May 2008, www.geolsoc.org.uk/Geoscientist/Archive/May-2008/How-to-make-a-volcano. Înapoi.
  2. În mod tipic, 100.000 metri cubi pe zi. Înapoi.
  3. Glionna, J.M., Indonesia’s mud volcano flows on, Los Angeles Times, 10 July 2010, articles.latimes.com/2010/jul/10/world/la-fg-indonesia-mudslide-20100710. Înapoi.
  4. De la “Lumpur”, termenul pentru noroi, și “Sidoarjo”, orașul apropiat. Înapoi.
  5. Istadi, B.P. et al., Modeling study of growth and potential geohazard for LUSI mud volcano: East Java, Indonesia, Marine and Petroleum Geology 26(9):1724–1739, November 2009. Înapoi.
  6. Morris, J. and Austin, S., Footprints in the Ash, Master Books Inc., Green Forest, AR, p.12, 2003. Înapoi.
  7. Krakatoa Volcano National Park, NASA Earth Observatory, 5 October 2003; earthobservatory.nasa.gov/IOTD/view.php?id=3844. Înapoi.
  8. Wilson, C.J.N., The 26.5 ka Oruanui eruption, New Zealand: an introduction and overview, Journal of Volcanology and Geothermal Research 112(1–4):133–174, December 2001. Data convențională a erupției este cu 26.500 de ani în urmă, ceea ce corespunde perioadei de după Potop, acum 4.000 de ani. Înapoi.
  9. Walker, T., A giant cause, Creation 27(2):28–34, 2005; creation.com/giantcause. Înapoi.
  10. A se compara forțele geologice și mai mari chiar ale unui Pământ destul de tânăr (doar 1.656 de ani) în perioada premergătoare Potopului. Înapoi.
  11. Observați cuvântul „toate”; luați în calcul consecințele catastrofale ale erupției din Sidoarjo. Înapoi.
  12. Davies, R.J., et al., Birth of a mud volcano: East Java, 29 May 2006, GSA Today 17(2):4–9, February 2007.
  13. Mazzini, A. et al., Triggering and dynamic evolution of the LUSI mud volcano, Indonesia, Earth and Planetary Science Letters 261(3–4):375–388, 30 September 2007, citat în nota 1.